Dragostea amesteca orele si zilele umple visele si momentele noastre de veghe ,ea sterge realitatea molcoma sfanta imbatranire a fiintelor si a lucrurilor dar daca epuizata ,ea cedeaza locul pur si simplu tandretei timpul isi schimba masura in nisipul fin care cade fir cu fir din mainile noastre, ramane singura care da un sens vietii …
Cel mai mult asta vine de la Dumnezeu,pentru ca e adevarata.Ceea ce gust eu e trimis de Dumnezeu,sunt sigura.E imposibil sa fie vre-o obsesie oarecare,aceasta dragoste a mea.Stau și mă întreb: oare care este cea mai mare durere care poate exista? Oamenii se refac destul de repede după o boală fizică sau după ce suferă o pierdere financiară. Pentru dureri fizice avem medicamente, pentru bani muncim și facem alții. Dar când este vorba de inimă, de suflet? Când ești rănit în inimă eşti terminat… Dacă cel mai important om din viaţa ta îţi întoarce spatele, dacă persoana pe care o iubeşti te respinge, dacă cel căruia i-ai împărtăşit cele mai adânci taine ale sufletului te trădează… te simţi devastat; ești gol şi singur. Nu cred că vrei să treci prin așa ceva…
DAR Cred că Dragostea e acea fărâmă ce o scap undeva, şi fără să ştiu sau să îmi dau seama, se hrănesc cerşetorii şi feţele triste… aşa, din puţinul meu uitat.
Dragostea e colţul acela de cameră ascuns de ochii tăi şi prafuit, pe care razele soarelui totuşi îl mângâie…
Dragostea e liniştea pe care o-ntâlnesc în mijlocul furtunilor, când singurul lucru ce cred că-mi mai ramane, este să aştept si să ma scufund…
Dragostea ma ţine la suprafaţă…
Dragostea este răspunsul tuturor întrebărilor… chiar şi a celor care încă nu mi le-am pus,O dragoste adevarata merita asteptata petru ca e adevarata,unica,si frumoasa.
Trebuie sa o asteptam:
În primul rand deoarece dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie,
nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau,
nu se bucura de nelegiuire, ci se bucura de adevar,
acopere totul, crede totul, nadajduieste totul, sufere totul.
Daca nu ar fi o dragoste adevarata, autentica…cum am putea noi sa mai trecem peste defectele celui de langa noi? Cum am putea sa iertam daca nu il iubim indeajuns?
Dragostea adevarata merita toata asteptarea din lume, merita perseverenta si eforturile pe care le facem. Ne permite sa visam si chiar si sarutul este mai dulce. De asemenea, daca zburam din floare in floare…. ce farmec va mai avea cand ne vom intalni sufletul pereche? Deja dupa ce am explorat terenul, nici macar nu va mai fi atat de interesant.