Uncategorized

Ea!! Inutza !

Nu as fi crezut niciodata ca viata ma va lega atat de profund de cineva, dar pentru ca am cunoscut-o pe sunshine si pentru ca sunt langa ea si este langa mine…am sa ii multumesc vietii si lui Dumnezeu mereu!
Este un om absolut…minunat!!! Este licuriciul meu drag care din cand in cand uita sa palpaie pentru ca ii e frica de intuneric , dar atunci cand straluceste…este magica!..Este sora dupa care am tanjit in toata viata mea de pana acuma…In copilarie insa…in sufletul meu ea imi impletea coditele, ma apara de tipetele celor mari, ma proteja de sunetul tunetelor ! Ea ma saruta pe frunte atunci cand eram trista si pe ea o strangeam in brate atunci cand suferea! Ea m-a alinat cand am suferit pentru prima oara din dragoste si ea mi-a ramas alaturi sa ma invete sa pasesc cu incredere mai departe! Cu ea imi imparteam patutul, jucariile, bucatile de ciocolata, jurnalele si povestile despre zane si printi …mi-ai fost si-mi esti cerul pe care imi agat mereu gandurile si visele cele mai frumoase si ma sprijin de bolta senina a sufletului tau ca de ultima raza de soare stiind ca din cerul tau niciodata nu o sa ma ploua
decat cu dragoste as vrea sa-ti fiu oaza din care sa iti umpli merea setea de speranta si fericire si sa stii ca urcandu-mi treptele sufletului catre cerul tau mereu vei fi cea mai puternica..de cind te cunosc am impresia ca aparut un suflet geaman,un suflet al meu..suntem o inima in doua corpuri..

Ea..cea care mereu isi face griji,ea cea care se supara usor si ii trece repede,ea cea care este cea mai frumoasa,ea cea care nu ma lasa ca cineva sa ma raneasca..tot ce am pe suflet doar ea stie,nu imi ese sa traiesc cu un secret fara ca ea sa nu ste..nu am secrete fata de ea..tot cit am trait pina acum a fost datorita ei pt nu-i alta ca sa ma inteleaga..hmm si stiti cine e ea? ..e aceea care mereu lumineaza casa cu gindurile ei de inger,ea cea care inceraca sa aduca multa lume din urma ei..e ceea care mereu plinge dar tot ce incerc sa fac eu e ca sa nu sufere ..asta ma omoara cel mai mult..e ea e Sora mea.. pt faptul ca exista imi bucura sufletul..e ea SOrra mea inuta!!

Uncategorized

The Power of Writing

 

I lie on my bed,
staring at the ceiling.
The tears that have been streaming down my face,
are starting to stain my sheets.

Who is this person I have become?

I glance over at my dark desk
with a single piece of paper and pen on top of it.
I slowly drag myself out of bed
and plop down into the chair.

I stare at the paper for a few minutes,
rotating the pen between my fingers.
I drop the pen and start sobbing even harder,
my heart tainted with hatred and pain.

The paper is now stained with my tears.
I have finally composed myself and begin writing,
not letting my brain control what I write,
but letting my emotions control my hand.

I let all the hatred,
all of the sadness,
all of the pain,
flow out of me and seep on to the tear stained paper.

Such a relieving feeling this is.

I softly place the pen on my desk
and look at what I just wrote.
Reading the very emotions that have changed me,
on a single piece of paper.

The anger I have had towards certain people.
The pain of losing someone I loved so deeply.
The sadness of this person I am becoming.
The fear of what is to come…

…is all on here.

I smile slightly for the first time in awhile.
Seeing my emotions on paper makes them feel less overwhelming.
I feel freed of the weight my emotions seem to crush me with,
and being freed of this burden makes me feel like myself again.

The real me.

The power of writing is an amazing thing.
If it wasn’t for writing,
I still would be laying on my tear stained sheets,
under the weight of my hatred and pain.

Uncategorized

Linistea de atunci.

Stiti ca  uneori incep sa scriu fara sa mai dau un titlu anumit acestor ginduri.Am nevoie de o liniste prafuita,o liniste intr-un colt de camera cu o lampa slaba si un sunet de muzica clasica abia abia auzindu-se.O raza de soare ce se zbate sa patrunda in odaie cu o foarte mare greutate,iar vintul sa nu mai bata.Da ,o liniste ce nu mai are parte nimeni din noi.Ce e asta linistea dinaitea fericirii?! Linistea cred eu ,ce ma ajuta sa ma regasesc sau cel putin sa-mi regasesc gindurile.

Linistea este natura ta esentiala. Ce este linistea? Spatiul sau constiinta interioara in care cuvintele de pe aceasta pagina sunt percepute si devin ganduri. Fara aceasta constiinta nu ar mai exista nici perceptie, nici ganduri, nici lumea.
Tu esti acea constiinta, deghizata in forma unei persoane.

Ori de cate ori simti tacerea in jurul tau – ascult-o. Inseamna pur si simplu sa o remarci. Acorda-i atentie. Ascultarea tacerii trezeste dimensiunea linistii in sinea ta, deoarece numai prin intermediul linistii poti fi constient de tacere.
Observa ca in momentul in care remarci tacerea din jurul tau, nu gandesti. Esti constient , dar nu gandesti.

Chiar si atunci cind privesti,pur si simplu priveste in tacere..ce ai sa observi?! Ceea ce altii nu au observat cind pur si simplu si-au aruncat privirea spre o floare mica,un copac mare,un ciine mic si slab.Chiar si acei oameni ce merg pe strada grabiti si fara zimbete.Urmareste cum azi soarele in liniste straluceste,de asta am sa va las pina mai tirziu si am sa plec si eu sa il privesc intr-o liniste ce ma ajuta sa il aud .

E melodie linistea asta,e melodie muta infipta in melancolie.

 

Uncategorized

Viata ca o prada!

Pe urmele vietii vine si clipe care sunt poate mai greu de trai,dar constienti trebuie sa fim ca noi,oameni le facem aceste clipe mai grele.Si insasi pe urmele copilariei vine tineretea si-i ia locul fara prea multa vorba.Cu ea si cele mai reale lucruri.

Intentiile mele asaltau din toate partile viata pe care o cunoscusem pina acum fara sa reusesc sa intru in miezul ei.Imi era usor sa traiesc pentur ca aveam baza fundamentala linga mine,stiam ca daca cad ma vor ridica,daca gresesc ma vor ierta,daca pierd ei imi vor da o sansa,si chiar orice as face erau ei cu mine,parintii mei.Acum insa o schimbare radicala.Imagini intunecate imi veneau in minte.Si doar pina mai ieri am simtit acea imagine la care nu am vrut niciodata sa o vad.Si nu am poate nici un motiv in care sa incetez sa zimbesc,dar vreau sa pling mai mult.Clipe,clipe nici nu ma mai inteleg.Stiu doar ca sunt pina in cap ingropada de singuratate.Si chiar de nu e singuratea dar e firisoarele ei.

Si ce e asta.. .?!

Cind nu te asteapta nimeni,cind pleci nu stiu unde si vii nu stiu la ce.Cind acasa nu te mai asteapta nimeni,absolut.Si da, cind te trezesti dimineata si chiar daca afara e soarele cela care te  facea fericita,atunci dispare si acea sublima fericire.Cind iti iesi din minti de dimineata pina seara si nimeni nu poate sa vada .Cind iti este greu chiar de dimineata,si cind adormi cu lacrimi in ochi.Cind incrci ceva sa faci si la esec plingi.Cind nu mai stii ce sa faci ca sa treaca ziua si sa vina alta…de ce?!

Cind nu stii de ce ai nevoie,cind vrei sa auzi doar un cuvint de la mama si tata si nu ai cum.Cind vrei doar o imbratisare si nu ai de la cine.Cind vrei sa vorbesti si oare cui?!  Cind toti iti spun ca pleaca si doar tu nu stii unde sa pleci?! Cind stii ca va desparte o distanta ft mare,dar tu seara tot ii mai astepti sa vina.

Sa fie o perioada a vietii?! Mai mult o complicatie a timpului care tot omul isi o face,nu mai vorbim datorita cui am ajuns la asa distante de o liniste,acei ce au facut distanta au fost tot oameni,iar noi copiii lor.Da copiii ce traiesc momentul  fara trecut si viitor.

Credeti-ma ca marturiile astea care coplesesc fiecare gind de-a unui om,o sa se lase de astfel de istorii,ce se va descoperi uluit ca nu,dimpotriva,le avea si la 50 de ani.Milione de copiii,nu mai zic ca si din a noastra tara sunt pur si simplu lasati,acolo de unde ei nici nu au idee cum e sa incepi o viata de singur,un inceput la care e greu sa il pasesti.Si cum mai traiesc de aici,viata e ca o prada.!

Da,zic prada.Pentru de aici incepi sa traiesti altfel si sa uiti pentru ce te zbati.Iar miine sa stii ca va fi mai greu si vei plinge mai mult.Sau nu,nu..miine sa nu mai stii cit va mai dura asta greutate care o porti cu tine in spate.Doar astepti si incerci sa traiesti cu cit de greu doar tu poti sa tii,si din ce cauza gusti astfel de viata.?!

😦 iar tristetea se vede pina si pe acoperisul casei tale..