Despre toate am scris in lume,numai despre tine nu..

Uite ca traiesc si eu intr-un sat,poate micut! 

Si cu toate ca unora le-ar parea ca e urit si de moda veche ca sa cresti acolo,eu rasar cu o privire convingatoare si va spun ca nu e deloc asa.Caci totusi pina la urma,satul a dat nastere tuturor oraselor.

Ce este satul?! 

Satul este edenul sufletului omenesc impletit din lacrimi si bucurii,tristete si fericire.E locul unde traiesc parintii,unde au trait stramosii si unde vor trai copiii nostri.Cred ca satul este un dor al poporului,unde sint si sezatori,jocuri,nunti,botezuri.Poate ,pare a fi pamintul care nu e decit un graunte de nisip in desertul infinit al lumii.Cineva spunea ca satul se integreaza intr-un destin cosmic,intr-un mers de viata totalitar dincolo de al carei orizont nu mai este nimic.

Stiu,ca imaginea satului se simte instrainat de ochii atitor suflete pure,aflate in absolutul nedeslusit al unui vis inspirat de dureri si sperante.Acest paradis pierdut se gaseste in interiorului taranului,care e crestinul fara sarbatoare,umilit in umbra si urzit din lacrimi si sudoare care formeaza acest intreg al vietii.Satul e locul deznajduit,strivit de nedreptati al carui tablou e pictat doar de culorile vii ale raiului.Acest frumos nedeslusit adeveresc intr-o comunitate sufleteasca,a celor ce prin speranta ,au zidit locul sfint al infinitului.Satul e frumusetea amurgului,regretul amintirilor,placerea trairii,chinul taranului si bucuria pamintului ce creeaza un riu al sentimentelor,contemplind opera universului.Satul ne da o binefacere care e nepretuita in duiosia lui.El ne permite sa ne intoarcem ,dupa o viata zgomotoasa ,sumbra in sinul lui,in sinul pacii caci singura odihna a omului se gaseste la sat.Am incercat sa privesc sufletul unui sat si nu ceea ce i-a facut omul pina acuma,insa totusi exista in viziunea mea acea privire care strabate in sufletul unui sat,cit de micut.In privirea mea,satul ramine o bucata din pamintul sfint al universului,care prin modelare formeaza o frumusete vesnica si impreuna cu aerul lui aduce o speranta nemuritoare.

Published by daianapirgaru

Hello, there! My name is Diana. I am from the Republic of Moldova. Moved to the United States in 2016, and started from the beginning. I was born to inhale words instead of air, to have ink instead of blood, to live thousands of years everything people live in a moment. Since I remember myself, I had this deep connection with the moon, autumn, and woods. I was the sensitive child in the family or the weirdest one. I discovered my passion at an early age, but my wings were broken since I was in high school. Didn't stop flying. Moved to another planet, where I had to learn English from the beginning. I am an overexcited person who adores words and struggles with grammar. I write gritty short stories, novels, and poems, holidays articles, etc. Besides that, I am a student and a MOM.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

My Soul In Silence Waits

For you alone my soul in silence waits — Psalm 62: 1

Help Break The Silence

Give A Voice to the Voiceless

Orkidèdatter

Faith is seeing light with your heart when all your eyes see is darkness.

The Truth about Serge Benhayon

By Students of Universal Medicine

%d bloggers like this: