Gindul ,sufletul ei era cu el caci ea simtea doar ca in fiecare zi dorul infloreste mai mult.Si cu fiecare zi se indrogosteste tot mai mult.Cind l-a simtit ca cu fiecare seara se apropie atit de usor.Si cind l-a vazut inima a inceput sa bata intr-un mod mai diferit,respiratia i se oprea la fiecare cuvint care ar fi vrut ea sa il spuna.Iar picioarele i s-au taiat nici nu mai putea sa mearga,simplu fapt ca sa o cuprinda mai strins.Corpul era ca fara de control, mii de celule şi de atomi alergau prin corpul  cu viteză infinită.Privirea se oprea la chipul care zimbea atit de sincer,nici nu mai stia ce a vrut sa ii spuna.L-a asteptat atit de mult.Il visa noptile ca sa il simta linga ea in fiecare seara,era indragostita de bunatatea lui care traia in el.

Nu stia ce se intimpla cu ea,ca sufletul a disparut parca in clipa aia,nici macar nu stia daca asa poate sa se iveasca un firisor de sentiment a unei dragoste.Nu spunea nimic dar si el tacea,si cind spunea cite un cuvint ce parca cadea din cer inima ei se umplu cu fluturasi,si atit de putin vorbeste el.

-Cine e el?! e adevarat? 

-El s-a mulţumit să mă privească în ochi. Nu a spus nimic. Pur şi simplu privea adânc, făcându-mă să mă simt stânjenită. Stătea în faţa mea, în toată splendoarea lui şi pur şi simplu nu spunea nimic. Şi totuşi acea privire a fost mai mult ca o mie de cuvinte.

-Şi ce vei face pe viitor? Cum va continua?
-Voi lăsa dragostea să crească aşa ca o floare  pe care-o plantezi. 

-O sa il lasi sa plece ?! si cum ai putut sa il lasi?

-Nu l-am lasat,a plecat .Dar nu si din sufletul meu…stiu ca exista.

-De ce vorbesti asa,fara durere ca a plecat?!
-Sufletel,i-a aer nu imi da atitea intrebari la care as putea sa raspund asa “Toate la timpul lor” .Nu simt decit ca traiesc si simplu fapt ca l-am intilnit imi continua respiratiile spre viitor. Oare poate sa existe ceva mult mai frumos?! 

-Ce o sa ii spui cind o sa il vezi a doua oara?!

-Il vad in fiecare zi,traieste in mine,ii vorbesc in vis si ii spun tot ce ma leaga de el..

-Dar el?!

-Dar el nu ma aude si nu imi vorbeste,dar simte.

-Ce o sa ii spui,o sa il recunosti?!!

-Ii cunosc privirea,zimbetul si asa cum m-a privit ..si ce o sa ii spun…asa cum ii soptesc in fiecare seara cind il intilnesc,asa cum ii spun tot timpul : “Buna seara,iubitule”!

O lume plina de farmece si ginduri,

Imi copleseste atit de frumos aceste ginduri,

Luceafarul de sus atit de intins,

Cu sperante mii imi spune ca inca nu s-a stins.

Ce s-ar numi alinare a bratelor ascunse?!

Nici cu privirea nu pot fi vazute.

E vintul de seara,palid si plin de veste.

Sopteste ca vine,vine o noua poveste.

Inchid ochii usor si incerc sa-mi desprind privirea,

Si nu mai stiu de unde rasare,nemarginirea.

Si cit suflet  oare depune,aici simtirea.

Nu mai exista nimeni si apoi se naste multimea.

Ma pierd si m-am gasit in locul atit de simplu.

 Traiesc si mor odata la fiecare ziua,

Iar viata nu-i decit un gind de poezie!

Nu este deloc greu de a dovedi adinca inradacinare a cuvintului “flutuas”.Nu este deloc greu ca sa poti sa izbutesti sa readuci si cel de-al doilea sens ,astfel si sa simti ca intr-adevar,fluturasul traieste in tine si mai mult de o zi!Si cum sa nu fii sigur ca miine si acel fluturas care reprezinta fiorul naturii are sa fie linga tine.

Ii separat totusi felul de-asi intelege si trai clipa.

O saptamina din calendar  deja nu-i decit o zi ,in care de dimineata razele de soare se joc pe chipul ei.Iata de ce ea,se simtea obligata sa intervina in favoarea dorintei exprimate de un zimbet,cit de micut.Astfel si natura i-a simtit caldura si iubirea ce-i sufoca sufletul.In aceeasi zi simtea ca e mai fericita decit minutul ce a trecut si nu stia care insasi este cauza acestei enigmatice fericiri.Pur si simplu,exista un raport intre acest rece din trecutul ei care a disparut din cauza punctului fierbinte ce pare ca i-a sters memoria.Nu vrea sau nu are timp sa isi masoare timpul si respiratile in care au fost udate cu durere si lacrimi.

E din nou aici,acelasi aer si acelasi spatiu,nu s-a schimbat nimic decit totul.Privirea isi pastreaza sclipirea doar ca vine deja din alta parte,lacrimile au disparut pina data viitoare,iar linistea acea liniste care moare in fiecare zi cu ea si reinaste i-a schimbat orizontul si modul de a privi fiecare arma ce are sa ii atace sufletul.Este ea,dar azi zimbeste mai diferit si confuz.Cine a fost si unde a fost pina acuma inca nu a mai gasit raspuns,poate nu are timp sau poate a disparut de acolo unde nu a vrut sa fie.E ea,si acum zimbeste mai usor,ca nici natura nu vrea sa isi inchida ochii spre apus.Delicatetia afectiunii sale nu era numai cea de care-i lega tainic clipa ceea in care nedumerita,a observat cum s-a asezat pe mina un fluturas micut,alb care i-a nascut un suris atit de finut.Nu avea cum sa il lase sa se desprinda chiar daca ar fi vrut ,caci se tinu atit de strins ,de parca i-ar fi frica sa nu-l paraseaasca.Avea loc si pentru fluturasul care era atit de micut.E la fel de buna precum era,caci e plina cu fluturasi albi.Sufletul ei este cuprins si alaturat de un singur fluturas care nu  moare in fiecare zi ci se naste cu fiecare zi!

Iar acest fel destul de liber de a-si trai inclinarea naturala nu putea desigur ramine ascuns lumii.

E prea fermecatoare primavara pentru a simti nevoia de a parasi aces sentiment ce-l provoaca ea.Si nu stiu ,dar cred  ca voi ramine mult timp fermecata de ea. 

De  ce?!  Pentru ca, cu fiecare zi ma lasa sa ma indragostesc tot mai mult,pentru ca ochii nu mai vreau sa se inchida,pentru ca soarele e atit de finut,pentru ca e placuta!Si cu fiecare dimineata,mai adauga un gram de fericire in inima mea.Fiecare anotimp isi are sub rasarit ceva mai special ce fascineaza orice suflet,un aer sau un soare.Insa primavara aceasta,m-a cucerit intr-un mod mai special,si nu pentru ca e anotimp cu zile frumoase ci pentru ca e primavara in care m-a invatat sa pretuiesc,orice zi.

Ies afara si vad lumea asa cum e ea,de la inceput.Caci reinasterea fierbe in venele oricaruia.Si nu ai cum sa te opresti,nu ai cum sa te opresti si din citit,caci citesti  cartea aceasta care este scrisa cu suflet de primavara.Si cita melodie se aude si cite respiratii numarate.