Uncategorized

Veti auzi cu urechile voastre, si nu veti intelege; cu ochii vostri veti privi, si nu veti vedea.

Nimanui nu-i vin lucrurile de mai inainte ,si nici nu ii urca la inima.E cuvintul care te-a nascut,te-a crescut si tu intelegind asta,l-ai parasit.E acelasi timp ce se zbuciuma in inima ta,dar tu ii ignori secundele.De multe ori te-ai intrebat de ce esti “om”,doar ca sa iti implinesti punctul tau de loc de pe pamint,dar nu in el?!

Nu esti om,dar nici nu existi.Te aranjeaza notiunea asta?! Probabil ca batindu-te cu pumnul in piept,ve-i contiuna sa spui ca “eu sunt om”,atunci te intreb ce ai facut tu ca sa te simti asa?!…de ce acum privirea iti e lasata in jos,gindul se urca la cele mai nevaloarase lucruri,si tu nu mai spui nimic,doar usor iti intorci privirea la casa ta…Citisem undeva “ca nici decum viata ta nu poate fi masurata de zilele in care ai muncit la casa ta,ridicind inca un etaj ,nu ai cum sa iti ridici omenia din tine.” Nu e intrebare banala,daca intr-un final as spune-o..” citi oameni exista printre oameni?!”.Mergi pe un drum care ai vazut ca e calcat de-o mie de ori gresit de altii,si nici decum nu te opresti sa iti faci altul.Iti pare mai usor si simplu,mai ascuns si uitat.Iar din urma ta,sunt inca atiti de multi..Ma opresc si ma doare daca pe-o secunda stau si privesc in ceruri,dintotdeauna credeam ca acolo e paradisul lui Dumnezeu,acolo unde totu-l e adevar.Iar ochii lui atit de tristi si curati.Si acum cind privesti pare atit de departe,de pamint.Uitat ,atit de uitat oare a ajuns sa fie,creatorul tau?! de ce fara suflet spui “of Doamne”,si de ce spui “of doamne’doar cind ti-e greu?!Ca mai apoi sa uiti de el.

Foarte simplu pot sa va spun,ca doar atunci cind omului ii vine ft greu sa faca un pas,el priveste in sus,si cit de vizibil ii este “falsul”de pe fata lui.Se simte atunci cind iti trezesti sufletul si atunci cind il lasi sa doarma.De ce oare omul se ascunde de Creatorul lui,de ce?!Sa ii fie frica ca pacatuieste cu fiecare gind,nu mai zic de fapte..dar nu ii este frica caci nu se mai opreste,te doare privirea lui …ti-e sila de prezenta lui,a trupului fara suflet..Caci a uitat pentru ce se afla pe un pamint..a uitat de Dumnezeu ,deci a uitat de el.De pina acuma toti s-au facut stapinii in lumea lor,toti au uitat ca  exista un singur stapin…de pina acuma omul e scrum,e carne cu durere trecatoare caci un suflet ranit,e de-o mie de ori mai dureros de cit o mina taiata usor..

Pustiu..atit de pustiu a facut un om..intreaga lume..

Uitat…atit de uitat…

Timplu sia schimbat mireasma,iar viata si-a pierdut sensul,omul doar crede ca exista.Unde este acum acea  melodia care ti-a nascut auzul, cerul care ti-a deschis privirea si  sufletul tau care traieste in tine.Atit de simplu il ignori ,atit de simplu poate sa iti faca si el cu trupul tau.Caci e un suflet si e un trup care isi au marginirea in total diferite locuri.Vine usor si timpul in care sufletul iti v-a vorbi ,si ti se va arata atunci oricum il vei ignora prin simplu fapt ca ve-i continua sa crezi ca nu intelegi,si nu il vezi.

Radacina noastra daca e uitata,noi vom muri fara urme.Nu vom vedea,nu vom auzi daca nu pastram acel “suflet radacina”care este darul vietii noastre.Si cind Dumnezeu v-a privi deasupra noastra,fara simturi toti vor raspundea…caci doar atunci atit de simplu :ve-ti asculta dar nu veţi înţelege  şi de privit veţi privi, dar nu veţi vedea...

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.