Nu inteleg in suflet ce se simte,

Si oare a cita oara,dorul  se minte.

Durerea nu s-a nascut acuma,

Iar doar incetul s-a trezit cu luna.

Usor si vintul ,usor si eu in el.

M-am trezit,cu durere de fier.

Vreau sa inchid ochii,sa fac ca sa nu ma doara.

Dar a cita oara,nimic din mine nu are sa moara.

Vreau sa strig,dar nimeni nu ma aude.

Inima mea,pe veci i-am dat-o in patrundere.

Mi-e frica,de atita usurinta.

Dar am crescut in noi,atita credinta.

Nu s-a schimbat nimic,aceeasi iubire creste,

Dar cu durere deja se plasmuieste.

Ce am ramas si ce am fost,

Sa   ma intreb,nu mai are rost.

Cu fiecare privire,altfel oferita.

Totul arde-n mine,si eu sunt ofelita.