Iarta-ma Doamne,ca sunt atit de slaba,

Ca miine vreau sa plec de aici ,caci mi-e teama.

Iarta-ma de ceea ce am sa spun si gindesc,

Caci pur si simplu vreau sa imi inchid ochii si sa nu privesc.

Ma doare sufletul si aceasta e cea mai mare durere,

Pentru ce sa fiu acolo unde toti imi i-au putere.

Nu stiu unde sa privesc si ce sa mai caut,

De-o mie de ori strivita,nu sunt bucati sa ma pot laud.

Vreau sa ma bucur ca eu inca exist,

Dar sunt o plapuma neagra ,si nu pot sa mai rezist.

Nu am vrut sa ma raneasca si atit sa ma striveasca,

Nu am vrut sa pling,chiar de dimineata.

Iarta-ma ca altfel nu am stiut sa imi arat iubirea,

Am iubit din tot sufletul si acum mi-e prezenta ,sentiment legat cu nemurirea.

Iarta-ma ca iert usor si uit mereu,

Iarta-ma caci poate astfel nu pot sa mai exist eu..