Iarta-ma Doamne,ca sunt atit de slaba,
Ca miine vreau sa plec de aici ,caci mi-e teama.
Iarta-ma de ceea ce am sa spun si gindesc,
Caci pur si simplu vreau sa imi inchid ochii si sa nu privesc.
Ma doare sufletul si aceasta e cea mai mare durere,
Pentru ce sa fiu acolo unde toti imi i-au putere.
Nu stiu unde sa privesc si ce sa mai caut,
De-o mie de ori strivita,nu sunt bucati sa ma pot laud.
Vreau sa ma bucur ca eu inca exist,
Dar sunt o plapuma neagra ,si nu pot sa mai rezist.
Nu am vrut sa ma raneasca si atit sa ma striveasca,
Nu am vrut sa pling,chiar de dimineata.
Iarta-ma ca altfel nu am stiut sa imi arat iubirea,
Am iubit din tot sufletul si acum mi-e prezenta ,sentiment legat cu nemurirea.
Iarta-ma ca iert usor si uit mereu,
Iarta-ma caci poate astfel nu pot sa mai exist eu..