Vreau sa imi inchid ochii,caci doar asa ma simt eu ceea ce inca nu stiu ce sint.Decit o simtire,pierduta cu gindul ca de vint v-a fi purtata si in ecoul lui uitata,asa cum mereu sunt.Imi inchid ochii,da lasati-ma sa ii tin inchisi ca sa pot sa imi asez gindurile,sa imi masor visele,sa le descifrez pe toate.Sunt obosita,de tot ce vad.De tot ce inteleg,observ ca trece,atit de simplu si fara urme.Minut cu minut,zi de zi,luna cu luna si oare cum masuram noi viata?!  O vara ca o zi de duminica,iti odihnesti trupul dar sufletul iti este intr-o permanenta tulburare,caci te gindesti ca trece si vine Luni.Te-ai gindit ca nu trece,dar a trecut.Si ce mi-a adus mie vara ….acelasi loc,aceleasi lucruri dar pe cit de mult am asteptat-o pe atit ma dezamagit intr-un fel.E diferita,ajungi in mijlocul ei,o simti ca e sufocanta dar nu-i asa precum o stiai tu cindva.Alte ginduri,si alte suflete in sufletul tau sau nimeni linga tine.A fost minunata vara mea,de aceea ma grabesc sa o termin.Cel putin in sufletul meu vreau sa simt mirosul unei toamne nelinistite,si atit de singuratica.Umbre ce se pierd,odata cu apusul soarelui.Ultima luna de vara,dar nu am reusit sa plec la capatul unui colt de pamint,sa simt in spatele meu cum pamintul imi cuprinde gindurile si stele sa-mi se oglindeasca in ochii mei.Nu vreau mai mult,decit o liniste linga un colt de natura.Mic coltul sa fie,mic de tot.Fericirea insa mi-a zdrobit inima,alaturi de El.Acel care l-am asteptat toata viata.Oriunde,oricind,oricum il simt linga mine.

Ultima luna de vara si probabil toti o simtim ca e ultima,caci nu e o luna ci o secunda risipita in timp.