Asta am vrut sa simt,cum ma  cutremur toata de frig.Cum se topesc fulgii pe trupul meu. Da  ? Se topesc dar au fost,au fost si le-am simtit finitatea lor.Doamne cit de mult i-am asteptat , cit de mult am vrut sa ii vad,cum danseaza,cum se dezmarginesc de spatiu, si limite.Iarna,tu ti-ai asternut gindurile pe pamintul nostru.Caci venind cu atita pustietate,nu ai putut sa iti pastrezi rabdarea si acum te simt cit de furioasa esti.Vreau sa redau ecoul ce striga inlauntrul meu,dar nimeni nu ma va auzi.Iesind in miiniile tale,in plapuma rece a ta,strig la tine iarna,striga ceea ce simte sufletul meu.Imi acoperi privirea cu fulgii tai,incit crapa vinisoarele rosii si ma umpla de culoare,culoarea durerii.Dar nu simt nimica,tot nimicul se leaga de mine.

Pustiu,rece,frig atit de frig.Ridic privirea spre tine,ca sa mearga impotriva ta,si ma acoperi cu senzatiile tale,reci.Nu mai am putere,nu mai am nici o bucatica de respiratie curata,caci toate imi sunt inchegate cu boala,veninoasa.Nu mi se potriveste nici o hainuta,fie ea cit de grosuta.Ce folos ? Caci frigul acesta e capabil sa faca ca sa imi simt sufletul gheata.Mama,tata unde sunteti acum ? Unde sunteti acum cind trebuia sa ma bucur de primii fulgi,cind nu trebuie sa simt strigatul ecoului dureros,unde sunteti acum ? Vin sarbatorile, si unde sunteti voi ? Stau singura la geamul strain.Si imi zimbeste viscolul,caci are ce sa invinga.Nu gasesc nimica in jurul meu,sunt si eu un fulg de nea , care miine sau poimiine se va topi,uitind toti de existenta lui.Si cum sa ma bucur eu , de toate clipile.Cind nu pot sa redau ce se ascunde in propriul suflet.E rece,sau e cald.Atit de dureroasa e schimbarea.

Linga geam ai venit,tu fulgule

Nu te-am vazut dar te-am simtit,

Cu atita rece si atita durere,

Mi-ai inghetat vinisoara si placerea.

Nu am stiut ca atit de usor ma ingheti,

Am vazut cum inima din ritm o incetezi,

Am vrut sa ma bucur ,sa alerg si sa spun

Nu am avut cui,si am ramas mut.