Nu imi simt obosite genele , care clipesc atit de sufocat in urma unei priviri laste in coltul acestei lumi.Nu vad  cum ochii se simt obositi atunci cind peste ei se varsa o lume in lacrimi.Dar simt cum se ghemuieste sufletul ,amortit si ostenit de acest frig , care il ingheata si apoi   aceasta caldura a soarelui aseptatat inutil , care totusi pare ca iti dezgheata , lasindu-ti sufletul spalat cu apele lipsite de sens.Si cit de greu , ii revine pamintului sa isi auda rasuflarea , sub aceasta plapuma a iernii , care isi pierde urmele intr-un apus de zi. El rasufla greu , de parca astazi , ar fi ultima lui viata.Iar ploaia incearca sa ii lase urme in ochii pamintului , si il lasa pierdut in mii de lacrimi ceresti.Oare de ce ? Astazi cerul plinge. . . As ruga ploaia ca sa isi inceteze , aceasta scurgere ca sa ii lase haina pamintului uscata.Dar ploaia , ma priveste ciudata , si incearca sa imi deschida durerile cerului.Caci se varsa cu durere si regret, pentru sufletul omului.De fapt , aceste sunete , care cu greu se rasucesc prin ecoul acestei ploi de iarna pierduta , are sa ne vesteasca ca venirea ei , e doar pentru a spala urmele cenusii care le-a lasat ingheturile.

Din coltul acestei lumi , intorc privirea si vad cum timpul domol , isi incetineaza pasul.Paseste adinc si plapind pe aceste respiratii de aer , de parca ar vrea sa nu trezeasca pe nimeni , din somnul amortit , din asta seara.Insa ,probabil ca miine la un rasarit de dimineata , v-om simti arsurile si urmele lui.

Iarna isi grabeste pasul , si cu toate ca are dorinta ce ii arde in suflet  inca vie , dorina de-asi intoarce privirea inapoi si mai cugeta pe tarimurile acestei vieti , ea isi taie seva si nu intoarce nici un furis de privire .Caci acum , ea urmeaza privirea din inainte ei , caci timpul ei demult sa scurs.Si cu toate ca o vad cum e trista , ea e si lipsita de dorinta de-asi mai flutura sufletul .

Pamintul si eu , doua rasuflari inutile , care ostenesc la marginea timpului, unde nimeni nu ne poate simti si trece.Noi nu suntem trecatori , noi doar suntem rupti de voi.Privim pasul fiecarui trecator , dar nimeni nu are puterea sa ne simta.