Un drum mare care te cheama mereu , care iti lasa ecouri ce iti spun ” a venit timpul ” . Atit timp cit crezi in drumul tau , in pasul tau nu privi in urma cu regret ci cu intelepciunea ca a trecut pe aici stramosul timp.Au plecat pe rind , acum e rindul tau care te cheama .Am plecat , au plecat ochii care straluceau in fiecare dimineata aici , a plecat zimbetul care lumina curtea casei , a plecat . Visele adunate care atipeau pe bratul tau fara nici o grija , linistea care aparea in fiecare clipa cind iti spunea ca ” va fi bine ” , si piinea care ti-l punea in fiecare seara si dimineata , mincindul fara sa te intrebi , de unde mai avem .

Lacrimile care iti uda despartirea sunt pentru ca ti-e greu , ti-e greu sa pleci in drumul tau unde vei fi singur in fata alegerilor , in fata vietii tale.Nu iti sterge ochii cu coltul miinii chiar daca ti-e dor si ti-e foame , chiar daca esti bolnav si nu exista nimeni sa iti spuna ceva ,Nu uita ca ai plecat , ca e timpul tau , ca e viata ta.Te-au crescut , ti-au dat , te-au invatat , ti-au crescut putere ca sa progresezi , ca sa poti sa fii capabil sa traiesti.

Ai plecat si trebuie sa intelegi ca acum tu raspunzi la intrebari si probleme , la fapte , tu raspunzi daca strici sau intirzii , daca nu faci corect.Alegerea e a ta , faptele doar ale tale , tu faci singur drumurile vietii tale.A venit timpul meu , timpul de a invata sa vorbesc singura atunci cind ma intreaba , sa fac mincare fara sfatul tau si sa inteleg ca viata mea trebuie zidita din propriul nisip creeat din putere si intelepciunea proprie. A plecat gindul care linistit adormea linga bratul tau , a plecat visele strinse linga piept .A plecat in drum , pe drum , linga drum . A plecat rind pe rind , cite o floare , cite o stea , a plecat.