Cind sunt intrebata , ce inseamna prietenia in sufletul meu se deschide imaginea unei dezamagiri.Si nustiu ce echivalenta au aceste doua cuvinte , habar nu am ce au ele in comun  , de unde pornesc si pe ce drum pot sa se intilneasca.Sa te minti pe tine e cea mai mare minciuna pe care cu timpul incepi sa crezi in ea si mai mult.Asa am facut eu , am  incercat sa ma eschivez de adevar.M-am ascuns sub masti , am crezut orice , am ramas prafuita si inghetata , uitata intr-un colt pustiu si trist , amortit printre picaturile de singe care cu timpul se inchegau si imi aratau ca nu am multa putere de-a mai trai.Am luat verbul a pierdut si l-am asimilat sufletului meu ca sa scot in evidenta in mare masura semnificatia cuvintului ” pierdut “.Sa realizez intr-un final oprit de mine ca eu am pierdut.Ar fi paradoxal daca m-as fi laudat , sau daca as recunoaste direct , de aceea preferi mai mult sa te minti pe tine , sa ascunzi si sa privesti o realitate care defapt nu exista sub nici o forma . Am pierdut altfel , nu cum pierd toti , am pierdut in cel mai dureros mod , cazuta in genunchi sub parfumul pamintului uscat si inghetat , oprita si distrusa de durerea sufletului care se ghemuieste ca intr-o lacrima ce se scurge pe pamint de propria sa durere .Am pierdut intr-o lupta in care am fost lovita prin spate , asa ca sa nu pot sa vad proprii dusmani imbracati in straiele unei prietenii ciudate.

Am pierdut prietenii intr-o picatura de dezamagire care crestea in fiecare zi .Cind m-au dezamgit , i-am iertat intr-o senzatie de speranta ca sa pot sa ii pastrez cu un adevar dorit de multa vreme.Ramii fara glas , fara aer si te lasi doborit de durere.

Eu i-am pierdut cu anii , cind am plecat din liceu spre unul nou.

Eu i-am pierdut cu anii , cind am plecat din liceu.I-am pierdut cind nu mai aveam cu ce sa ii ajut , cind nu m-ai aveau nevoie de ajutorul meu.Eu nu eram nimic decit o optiune.I-am pierdut cind am cerut ajutor .De cite ori am primit lovituri eram ostenita si oarba , nu am vazut ceea ce se vedea atit de clar , ca mai apoi sa intorci privirea sa intelegi ca erai lovita chiar cu ochii larg deschisi.Am zis mai apoi ca e bine sa vezi asta decit sa ti-o faca pe nevazute , pe la spate ca mai apoi sa ma insel si sa inteleg ca primesti o dubla durere de la astfel de lovituri ascunse.Caci ti-se fac urme pe suflet si ti-se deschide o dezamagire care ti-l ineaca.

Atunci cind te trezesti intr-o dimineata prafuita si confuza , lasata de urmele unei ceti triste care are ca scop sa scoata in evidenta sunetul tulburarii , a tristetii oprite de vint care o tot ascunde pe chipurile noastre.Te trezesti la o viata batuta in cui de rugina unei realitati profunde , te trezesti si intelegi ca acum este momentul tau de a-ti alege viata.E o responsabilitate , pe cit de mare pe atit de greu de implinit , dupa asta ramii in umbra maturitatii care ar parea ca e atit de bogata si multipla.Nu ar fi cazul sa ne plingem de viata trista , de lucrurile pe care nu suntem in stare sa le facem dar putem sa ne laudam peste cap , nu ar fi cazul sa fugim dupa premiile care nu ne apartin nici in cea mai mica masura , nu ar fi nici cazul sa ne numim biruitori atunci cind macar nici nu am luptat.Dar e momentul pentru a intelege ca pe cit de adevarati suntem cu noi insine pe atit de usor ne este drumul spre o mare linistita inecata in apa pura a existentei tale.Astfel fiecare isi face propria sa lume , acolo isi creste sufletul ca intr-un final , intr-o dimineata scurta de oboseala uitata peste zi , sa iti fortezi colturile ochiurilor si din acea imagine confuza si neinteleasa sa iti vezi cum se resfata viata ta.Uneori s-ar putea sa nu te trezesti nici din propria neintelegere , sa ramii acolo ascuns in umbra existentei tale , sa te uiti pe tine acolo si nicioadata sa nu poti sa iesi.La radacini am fost udati cu putere , de noi depinde cite firisoare de respiratii pierdem pe zi sau le omorim , de noi depinde cita dezamagire ne va da fiecare dimineata.

Avem puterea de-a ne trezi in fiecare dimineata dar numai Dumnezeu decide daca avem puterea sa deschidem ochii .Apoi avem sansa de-a schimba orice , sau  de a nu face nimic.