Dacă nu ai știut exact ce vreai să fii , de ce ar trebui acum să mai reînvii ? 

Dacă nu ai știut ce vreai să iubești , nopțile pure de ce i-ai spus povești ?

Dacă nu ai știut că nu poți să mergi, de ce ai rămas acolo unde ești ?

Dacă nu ai știu că nu mai poți iubi , de ce ai iubit așa ca să nu știi ?

De ce ai mințit daca ai vrut iertat , de ce așa ușor ai uitat ?

De ce ai spus că o să mai rămîii , cînd așa pustiu tu ai plecat ?

De ce ai zis că nu mai poți trăi , cînd astăzi mai ai ceva copii ?

De ce ai urît ca un copil dimineața , cînd bătrînul din tine mai așteapă odată viața ?

De ce ai promis cele cuvinte deșarte , dacă ai știu că nu ai dreptate ?

De ce ai vrut să fii așteptat , dacă în gară niciodată nimic nu ai luat ?

De ce ai uitat de părinții tăi , dacă te-au iubit și ai copii tăi ?

De ce ai bătut , de ce ai strigat , dacă nimeni , nimic nu ți-au dat ?

De ce ai ucis cu faptele tale , dacă ai știut că toate sunt greșale ?

De ce ai scris , ai vorbit , ai aflat , dacă de acolo ai fost alungat ?

De ce ai căzut dacă te-au ridicat ?

De ce ai plecat dacă te-au refuzat ?

De ce n-ai iubit dacă ai fost iubit ?

Dacă ai fost chemat, de ce nu ai venit ?

De ce ai tăcut , dacă ai vrut să vorbești ?

De ce ai murit, dacă ai vrut să trăiești ?

De ce nu visezi ,dacă te-au visat ?

De ce mai rămii ,dacă ești plecat ?