Ai dreptul să taci, să mă iubești de la înălțime,

Iar cînd îți strig, nici să nu îmi răspunzi prin mulțime.

Ai dreptul să mă lași ca pe-o fiară de pădure,

Să mă creadă nebună, o singură lume.

Ai dreptul să rămîi aici sau la distanță,

Dar să mă lași , să mă înec la suprafață.

Să  îmi telefonezi pe număr necunoscut,

Iar eu tăcută , să aștept să te ascult,

Ai dreptul să asculți cuvinte deșarte,

Rupte din mine, citite dintr-o carte,

Ai dreptul să te apropii de mine acum,

Și să mă ascunzi, colo în drum.

Ai dreptul să mă minți că m-ai așteptat mereu,

Că ți-a fost oricînd dor și fără mine, greu.

Ai dreptul să regreți că ai plecat,

Să te întorci din drum,să stai culcat,

Ai dreptul să mă uiți de mîine sau de ieri,

Să mă iubești nebun ca florile de tei.

Ai dreptul să te îndoi,să te săruți și taci,

Dar cu mine,n-ai dreptul orice să faci

Ai dreptul orice să faci cu mine din tine,

Dar n-ai dreptul să faci ce vrei cu mine.