Se moare des , atît de des pe pămînt ,

În praful de aer , ce circulă printr-o moleculă de timp ,

De ieri o vară și-a strîns existența în gînd,

Și iarba se scutură în jos , fără mit .

Acum un pom îi tăiat pentru foc,

Și furnica la fuguță , n-a avut noroc .

Ori vîntul grăbit, sau rîndunica neatentă ,

I-a strivit cuibul cu cei patru pui,și tatăl impotent ,

Un cîine flămînd , are să moară ,

Iar azi am văzut , un vecin bătrîn de aseară.

Se joacă țăranul cu calul epuizat ,

A murit pînă în zori , astăzi au aflat .

Și mama lui bolnavă la țară ,

A murit în ambulanță de cancer pulmonară ,

Și-un șarpe pedepsit că a fost în ogradă ,

I-au tăiat capul , fără să mai vadă .

Pădurea e o alarmă pentru foc ,

Albina a murit fără potop ,

Ieri seara un fluture m-a speriat,

Iar broscuța din neatenție , am călcat .

Rutiera grăbită dincolo de viteză.

În vînt, colo pe stradă i-o fetiță cu capul strivit , pe zebră ,

Calea ferată de acum e un fleac ,

Un tren în minutul cînd ai trecut tu , a aterizat .

Frunza de toamnă încă nui uscată, ruptă ca un element pentru o poză ciudată ,

Miroase a flori rupte din grădină,

Și nici iepurașul îmbolnăvit n-are vină ,

Se chinuie spre seară o mamă să tot nască ,

Iar adolescenta dimineață avort să facă ,

Supraviețuire de dincolo de stradă pînă încoace ,

Alții se sinucid ca pe niște capace ,

Murim de suflete rănite,

De maladii neprevenite.

Un secol bolnav , mirare neînțeleaptă ,

Mai morți decît toți ,murim ca altădată.