Eminescu.

1b8417c33b7137ff1baa243a904951ab-d53ssd7

Te-am zidit printre șoapte și amintiri culese,
Ți-am zidit o lună , seara mama tot mai țese,
Mi-am pus în gradină o floare albastră,
Te aștept în amurg , zi de zi la fereastră,
Mi-am împarțit viața pe scrisori ,
Mi-am cules din suflet plînsete și ploi,
Am tăcut într-una cînd n-am fost iubită,
Doar ca să învaț , a ta tăcere nemărginită.
Mi-am lăsat și viața printre mari ruine,
Am stat și flămîndă,chiar și fără pîine,
Te citesc nesățoasă, în cele mii de secunde,
Doar ca să te aflu aici,pe pamîntul cu unde.
Cred în infinita , viața ta de secol,
Cred în nemurirea genului cu vector,
Dacă pentru lume tu ești în mormînt,
– Eminescu ,  Lume , n-a murit nici în gînd !

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.