Cînd ești atins de neliniștea de la ora trei,
Deschide un pian și un geam,
Cu o răsuflare de lună,
Să poți șopti ușor : Noapte Bună.
Unui ecou pierdut în somnul din tine,
Să privești spre oglinda sufletului tău,
Pînă îți atingi și hramul existenței tale,
Pînă la răsărit și la răsuflare.
Ca să nu îți pară rău de insomnia ei,
Și nici de neliniștea de la ora trei.
Să alergi pînă la epuizare,
De rîsul și plânsul din vis,
De dorința hapsână de tine,
De-a te iubi pînă la veșnicie,
Like this:
Like Loading...
Related
Published by daianapirgaru
Hello, there! My name is Diana. I was born to inhale words instead of air, to have ink instead of blood, to live thousands of years everything people live in a moment. Since I remember myself, I had this deep connection with the moon, autumn, and woods. I was the sensitive child in the family or the weirdest one. I discovered my passion at an early age, but my wings were broken since I was in high school. Didn't stop flying. Moved to another country , where I had to learn another language in order to express myself.
I am an overexcited person who adores words and struggles with grammar. I write gritty short stories, novels, and poems, holidays articles.
View all posts by daianapirgaru
frumoasa poezia ta de la miez de noapte….zi frumoasa in continuare
Va multumesc.