Cu lacrimi și zbucium ți-am scris, dragă țară,

Ca să mă tot vezi, că strig de aici,

Ei vor să te ardă, ei vor să te piară,

Iar eu blestematul cerut-am și legi.

Cu lacrimi și zbucium ți-am scris, dragă țară,

Să te ridici din genunchi cît ai stat,

Și iarbă de sub tine, să tot răsară,

Iar noi de aici, să te iubim cu nesaț.

Cu lacrimi și zbucium ți-am scris, dragă țară,

Și fumul din tine să-l ardem de vii ,

Să-ți întoarcem și mama, și tata din gară,

Să-i oprim pe cei care plecc, și pe-a noștri copii.

Cu lacrimi și zbucium ți-am scris, dragă țară,

Ne vezi, ne auzi, tu trebuie să știi,

Că e ultima toamnă, e ultima toamnă,

Cînd luptăm pentru salvarea propriei știri.

Cu lacrimi și zbucium ți-am scris, dragă țară,

Cu părinții în mormînt, și copii prin străini,

Tu ai văzut , cum de ei sărăci pîn la oase,

Nu ne aud, nu ne văd, nu le pasă prea mult.

Deși ți-au jurat, veșnicia în mape,

Și te-au vîndut, dragă țară , te-au vîndut.