Tic-Tac

Tic-tac..mai am atât de puțină toamnă în pahăr. -Vă rog, mai turnați-mi un pahar cu  vin de septembrie, pînă amețesc de viața lui, uitînd de viața mea, și așa pînă la infinit.Jur, că mă achit.Vreau toamna să îmi curgă în pahare, și cerul care ne veghează să nu ne adoarmă ci doar să ne tulbure privirile, să ne facă ca să uităm de noi.Nu vreau să fiu nimica azi, și nici telefonul să nu mă sune, să rămân stopată între spațiu și timp, să mă prefac în orice, dar nu în mine.Și să cred că nebunia tuturor lucrurilor este să … Continue reading Tic-Tac