Dacă nu există cerul, de ce să nu îl desenezi? Sau dacă nu ai văzut marea, de ce să nu o simți ? Dacă nu crezi în iubire, de ce să nu iubești ?

Dacă nu vreți să trăiți în lumea lor, desenați o singură lume a voastră, și acceptați-vă singura idee ca toți să vă creadă nebuni dar fericiți.

Dacă nu vreți să iubiți, desenați o singură lume a voastră, și încercați-vă să vă iubiți într-un singur mod.

Dacă nu vă găsiți liniștea, desenați cerul și el vă va legana pînă la infinit.

Dacă vă rătăciți în labirintul celorlalți, zidiți-l pe al vostru și jucați-vă voi, nu ei.

Dacă vă osteniți, aruncați-vă de pe munți în pustiul vostru.

Dacă explodați de emoții, izolați-vă și desenați-vă emoțiile, în cuvînt, în desen, în sunet, în dans, în voce.

Dacă v-au rănit, nu vă răsplătiți pentru asta, la final achită Dumnezeu pentru noi.

Dacă nu vreți să iubiți viața, dar.. stai..Cum să nu o iubești ?

Dacă crezi că nu poți, nu ai de unde, nu știi, nu crezi..Oprește-te…

Fă-ți lumea ta, oprește-te în anotimpul tău, fă ce vreai tu să faci din viața ta, și nu ceea ce vreau alții să facă.

Ești la marginea unei limite.Strigă, aleargă, cîntă, înoată, bea, dansează, sinucide-ți emoțiile negative, ele nu te încarcă cu nimic.Urmărește viața unui pom, unei frunze, unei stele…și nu pierde ani gîndindu-te la viața ta.Ce ai tu din asta, și ce are ea? Cît timp pierzi pe zi, plîngând că ceva nu ți-a mers ? Și oare de cît timp ai avea nevoie să faci așa încît să-ți meargă toate ?

Limita e doar în gîndul tău.

Dacă nu crezi, învață-te măcar.