Dintr-o lună plină cu zdrențe de speranț

Înecată în dorul strălucirii mute ,

O stea ce luminează , acum se revarsă ,

Adormită și nebună într-o picătură de rouă.

Mi-ai deschis lumina care mă așteaptă,

Însetată de șoapte și-o tăcere mută,

Cînd sunt cu tine în vise , sunt atît de udă.

Priviri care îți cheamă răsuflarea ,

Și praful din tăcerea și invizibilul din zi ,

Toate-mi sunt chin.

Zdrobită de-o notă de chitară de-afară,

Pe-un murmur de izvoare și un zîmbet divin,

Un veac de vînturi , un ecou așteptat .

– Eu am să vin .