Gasim cu totii noi copii,sa ne amintim numai la sarabatori,

De voi ce care cu chin si jale,noapte si zi ati ingrijit de noi.

Uitam si ne amintim atuncia cind inca un an se risipeste adesea,

Si fara sa ma vrem,si fara sa vrem uitam si iarasi dinnou,uitam de voi.

Nicioadata nu vom intelege,nicioadata nu vom mai asculta un cintec frumos de leagan,

Pe cel care usor ne adormea,fara sa stim ca trupul obosit-ar fi dupa o zi grea.

Ne-a imprastiat timpul pe fiecare colt de pamint,fara sa stim ca voi traiti cu un gind,

Ca miine are sa vina ,ca miine are sa bata la geam,acele minute uitate ce au fost calauzite cu un cuvint.

Uitam sa venim,si sa mai credem ca are sa fie important.

Fara nici un gind,caci te mai simti atit de ocupat.

Iar miine v-a veni o veste,caci au plecat dar totusi te-au iertat.

Iar miine v-a veni o veste ,caci au plecat dar totusi te-au iertat.